193. STĂRILE SUFLETEȘTI 13. PROVOCAREA LA MÂNIE I Podcast I Pasaje Biblice : Proverbe 27 : 17 și Efeseni 4 : 26 - 27 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 12 Iulie 2022 I În Proverbe 27 : 17 scrie că : „După cum fierul ascute fierul, tot aşa şi omul aţâţă mânia altui om”. Dar omul care s-a mâniat trebuie să știe cum să-și gestioneze trăirile sufletești iar în Efeseni 4 : 26 – 27 scrie : „Mâniaţi-vă, şi nu păcătuiţi.” Să n-apună soarele peste mânia voastră şi să nu daţi prilej diavolului”. Teoretic sună bine. Dar când sunt atât de mâniat de ceea ce mi se întâmplă și când văd ce se întâmplă prin lume ... cum să nu păcătuiesc și să nu-mi ies din fire când totul este pentru mine prea strigător la cer ? Și mai trebuie să accentuăm un lucru. Oamenii sunt de două tipuri : 1. introvertiți („care își îndreaptă atenția mai ales spre viața sa interioară”) sau 2. extravertiți („care își îndreaptă atenția spre lumea din afară ; sociabil, deschis”, Marele Dicționar de neologisme, 2000). Când omul este introvertit se mânie în el și se poate ca cei din jurul lui să nici nu-și dea seama cât de mânios este, deoarece un om introvertit este orientat în special către propriile sale trăiri interioare și nu lasă să se vadă „în afară” ce se petrece în sufletul lui. El poate fi ca o apă care este liniștită la suprafață dar este foarte adâncă, iar în adânc nu știi ce se petrece. Iar dacă un om nu este deloc atent la cel de lângă el, poate împlini ce scrie în Proverbe 27 : 17, fără ca măcar să-și dea seama. „După cum fierul ascute fierul, tot aşa şi omul aţâţă mânia altui om”. Cum se ascute fierul ? Prin frecare. Poate se știe mai puțin dar în limba romană cuvântul cuțit provine de la a ascuți, de la verbul „ascut”. Adică : ascut, ascuțit, cuțit ... Oare prin cuvintele mele pot să fac pe cineva să devină un cuțit, să fie foarte tăios, în vorbire în special ? Iar lucrul acesta se poate întâmpla și în familie în relația părinte copil ? Este evident că da ... În Efeseni 6 : 4, apostolul Pavel a scris : „Şi voi, părinţilor, nu întărâtaţi la mânie pe copiii voştri, ci creşteţi-I în mustrarea şi învăţătura Domnului !” Cuvântul tradus în versiunea Cornilescu cu „a întărâta” în greacă este „a provoca” [gr. parorgizó „a provoca”]. Versetul se poate traduce literal astfel : „Și părinților nu îi provocați pe copiii voștri ...”. [Iar aici vom face o paranteză care este strict necesară, deoarece în mediul creștin cuvântul „a provoca” este folosit la ora actuală foarte greșit. A provoca este un cuvânt care are ca sens de bază în special conotația negativă. A provoca înseamnă : „1. A ațâța, a întărâta, a incita pe cineva (sfidându-l) ; ... a aduce pe cineva (prin acte de violență, lezarea demnității sau alte fapte ilicite) într-o stare de surescitare favorabilă comiterii unei infracțiuni. 3. A chema, a invita pe cineva să participe la o competiție, la o întrecere”. (DEX, 2009) De aceea este corect să spun : „Vă îndemn la rugăciune” și nu : „Vă provoc la rugăciune”. Să dăm și un alt exemplu pentru a întări cele spuse. Despre o femeie care prin modul în care se îmbracă atrage privirile într-un anumit fel, se spune că : „se îmbracă într-un mod provocator”, ori noi înțelegem clar la ce se referă cel care se exprimă așa. Îmbrăcatul provocator nu te duce la sfințenie ci spre păcat]. Când ne referim la acest verset (Efeseni 6 : 4), ceea ce trebuie accentuat este faptul că un părinte extravertit care are un copil introvertit își poate provoca, sau întărâta copilul la mânie și în tot acel timp în care îl tot îl critică și-l incită să nici nu-și dea seama de ce nervi îi provoacă copilului și în ce stare sufletească l-a adus. Copilul poate deveni în interiorul lui ca un balon umflat la maxim doar că în afară, dacă nu știi să-l citești el pare a fi foarte liniștit. Uneori îi lipsește doar picătura care umple paharul, dar în rest a primit toată critica distructivă de care „a avut nevoie” și a asistat la toată descărcare...
No transcript available.